Obișnuim să avem multe dorinţe, unele dintre ele se împlinesc, iar altele nu.
Unele se realizează rapid, iar pentru altele avem nevoie de multă răbdare și insistență. Ei bine, există o categorie de dorințe care ne duc cu gândul într-un viitor dorit. În copilărie aceste dorințe erau ceva de genul: Când voi fi mare o să am mașină, voi fi bancher, vedetă de cinema etc. O parte dintre aceste vise le-ai uitat, au dispărut, iar altele au devenit călăuzitoare. Să numim asemenea dorințe – „Dorința cea mare”.
În drum spre „Dorința cea mare”, pot apărea diverse obstacole, care să îți dea peste cap planurile. De regulă, ea nu dispare la prima piedică, mai mult ca atât, ne motiveză să fim mai insistenți, depunem efort și sperăm că într-o bună zi eforturile noastre vor fi răsplătite. Uneori chiar așa și se întâmplă.
Dar, când drumul spre „Dorința cea mare” devine prea dificil, când intervin tot felul de probleme, apare iritația și nemulțumirea că lucrurile nu merg așa cum vrem noi. Dacă se întîmplă astfel – e momentul să te oprești. De ce? Pentru ca să îți amintești că totul a început … de la o dorință!
Ziceam mai sus, dorințele se pot realiza, dar evident că se poate întâmpla și contrariul, ele pot rămîne doar vise neîmplinite. Dorința este bună atîta timp, cît ne energizează, ne dă aripi, dar dacă aceeași dorință ne face să suferim – atunci este timpul să o sistăm (poate pentru un timp, pentru a o relua altă dată), ori să o revizuim.
Gândește doar, din momentul când a apărut „Dorința cea mare” și până acum s-au schimbat multe lucruri! În primul rând tu nu mai ești același/aceeași, iar Dorința cât de mare ar fi – nu are voie să te distrugă, doar tu a-i creat-o pe ea și nu ea pe tine!