Articole Siguranță acasă

Tentații în adolescență. Util pentru părinți

Trendy, fashionable teenager girl with dyed colored hair doing makeup looking in mirror with brush of decorative cosmetics sitting at table at home

Ești părinte de adolescent? Îți este din ce în ce mai dificil să îți înțelegi copilul? Nu mai știi cum să îi vorbești ca să te asculte? Acceptă provocarea și află în continuare care este diferența dintre adolescenţi și adulţi, pentru a înțelege mai bine cum îi poți fi alături în această perioadă.

În trecerea de la dependență spre autonomie, adolescentul este tentat să testeze limitele, iar uneori ajunge să aleagă chiar și modalități periculoase de autocunoaștere. El ar putea fi curios să afle ce se întâmplă cu propriul corp și de ce este în stare fiind sub influența alcoolului sau a drogurilor. Riscurile sau consecințele sunt mai greu de sesizat, iar măsurile de autoprotecție sunt luate cu întârziere sau deloc.

Acum sau niciodată este motto-ul unor adolescenți. Tentația de a încerca ceea ce este interzis pare să nu aibă un alt moment mai potrivit de a fi manifestată. Deseori, cei care manifestă comportamente riscante nu au pe cineva care să îi susțină, să îi ghideze și monitorizeze. Dacă ei nu sunt capabili să își controleze impulsivitatea, este necesar și vital să existe un control dinafară.

Monitorizarea comportamentului încă din copilărie din partea adulţilor poate influența pozitiv capacitatea de autocontrol. Dacă este un părinte sau altă persoană care îl poate îndruma, atunci acțiunile sale vor fi mai bine gândite. Uneori nu ține seama de limitele puse. În astfel de cazuri este necesar să se implice cei care reprezintă o autoritate pentru el.

Vrei să ştii ce poţi face?

Rolul de părinte nu poate fi exercitat doar atunci când se întâmplă ceva, însă momentele în care adolescentul greșește solicită o implicare deosebită. Acțiunile sale pot avea urmări negative pentru tot restul vieții, și astfel poate ajunge la maturitate fără lecții de viață învățate. Nimeni nu și-a schimbat vreodată atitudinea sau comportamentul fără a fi lăsat să suporte consecințele.

Mai jos îţi propunem câteva lucruri de care să ţii cont în discuția cu adolescentul care a greșit:

  1. Scopul nu este de a pedepsi, ci de a învăța.
  2. Evită expresii ca „M-ai dezamăgit”, „Nu mai am încredere în tine”. Sentimentul de vinovăție nu îl va face să își schimbe comportamentul.
  3. Schimbarea nu are loc atâta timp cât rezultatul final îl avantajează pe adolescent.
  4. Nu te implica în ceartă chiar dacă te simți provocat.
  5. Comportamentele sale nu sunt neapărat manifestate cu intenția de a te supăra. Sunt multe motive pentru care se comportă într-un anumit fel.
  6. Schimbarea are loc atunci când consecințele sunt pe măsura comportamentului negativ. De exemplu, pentru faptul că a folosit un limbaj vulgar, nu are voie să folosească dispozitivul preferat (telefonul, tableta) pentru câteva ore, zile sau o săptămână. Îl va primi înapoi după ce a respectat condiția de a nu folosi acel tip de limbaj.
  7. Dacă adolescentul este furios, îi poți spune că îi înțelegi sentimentele, dar își va recăpăta privilegiile după ce va respecta regula încălcată.

Îţi spune că nu îi pasă de limitele impuse?

Încearcă să privești din altă perspectivă. Adolescentul are nevoie să simtă că el este cel care deține controlul, prin urmare, nu va recunoaște că este deranjat sau frustrat de interdicții. Scopul este ca regulile să fie respectate, iar consecințele – asumate. Desigur, nu te poți aștepta la schimbări imediate. Dezvoltarea competențelor necesită timp. Apreciază eforturile sale indiferent cât de mici ar părea.

Ai răbdare și nu uita de tine. Uneori vei avea nevoie să faci ceva ca să-ți reîncarci bateriile. Împărtășește cu cineva de încredere gândurile tale, fă ceea ce te relaxează. Important este să fii echilibrat și constant în acțiunile tale față de adolescent.

*Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Cultivarea participării adolescenților în activitățile de familie” cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNICEF-Moldova.

Exit mobile version