10 septembrie – Ziua Internațională pentru prevenirea suicidului

Poate că ai auzit vorbindu-se despre 10 septembrie – Ziua Internațională pentru prevenirea suicidului. Poate ți s-a părut un subiect trist, sau unul care „nu te privește”. Adevărul este că, într-un fel sau altul, această zi ne privește pe toți.

Pentru că fiecare dintre noi poate trece prin momente grele. Fiecare poate simți uneori că nu mai are putere, că nimeni nu-l înțelege sau că viața nu are sens. Iar atunci, ceea ce contează cel mai mult este să nu rămâi singur(ă) cu acele gânduri.

De ce trebuie să vorbim despre asta?

În jurul subiectului suicidului există multă tăcere. Unii se tem să-l abordeze, crezând că dacă vorbesc despre el, îl „provoacă”. Alții se rușinează sau se ascund, ca să nu fie judecați. Dar tăcerea nu vindecă. Tăcerea doar adâncește durerea.

A vorbi despre ce simți – fie cu un prieten, fie cu un adult de încredere, fie cu un psiholog – este primul pas spre a te elibera de greutatea care te apasă.

Când durerea pare prea mare

Uneori, durerea emoțională poate fi atât de puternică încât pare că nu mai există ieșire. Poate vine din singurătate, dintr-o despărțire, din certuri în familie, din eșecuri la școală sau din frica de viitor. Alteori, nu știi nici măcar de unde vine – doar știi că doare.

Important este să înțelegi că nu ești singur(ă) în această luptă. Mulți adolescenți trec prin perioade de confuzie, tristețe sau lipsă de sens.
Diferența o face faptul că unii cer ajutor, iar alții se tem s-o facă. Tu poți alege să vorbești.

Ce poate declanșa gânduri sau tentative de suicid?

Este important să înțelegi că nu există o singură „cauză”. De obicei, suprapunerea unor factori îi face pe unii tineri mai vulnerabili. Iată câteva elemente frecvent semnalate:

1. Probleme emoționale puternice, cum ar fi depresia, anxietatea, stările de vinovăție sau rușine persistente.
2. Conflict familial – certuri frecvente, neînțelegeri, lipsa unui spațiu sigur de exprimare a emoțiilor.
3. Pierderea unei persoane apropiate (datorită decesului, despărțirii, emigrației).
4. Singurătatea, izolarea socială — sentimentul că nimeni nu înțelege sau nu este lângă tine.
5. Hărțuirea / bullying la școală sau online — poate agrava stimă de sine scăzută.
6. Abuz de substanțe (alcool, droguri) ca mecanism de a uita durerea.
7. Eșecuri sau presiuni academice, frica de nota proastă, comparații cu alții.
8. Evenimente stresante bruște (despărțiri, conflicte majore, insuccese, rușine).
9. Istoric de tentative sau gânduri suicidare — cineva care a mai gândit sau încercat să își facă rău are risc crescut.
10. Lipsa accesului la ajutor psihologic din cauza stigmatului, costurilor, distanței sau necunoașterii serviciilor disponibile.

Studii internaționale arată că, printre comportamente legate de risc, apar tristețea persistentă, sentimentul de inutilitate, lipsa somnului, consumul de alcool/droguri, conflictul interpersonale, declinul interesului pentru activități care până atunci aduceau bucurie etc.

Semne de alarmă: cum să recunoști că tu sau cineva are nevoie urgentă de ajutor

Nu toate situațiile sunt „crize”, dar există indicii pe care nu trebuie să le ignorăm:

• Vorbește direct despre moarte, despărțire, dorința de a nu mai exista („Nu mai vreau să fiu”, „Mai bine nu eram”).
• Scrisori, mesaje sau postări care sugerează că persoana „pleacă”.
• Retragere socială intensă — nu mai vorbește cu prieteni, evită școala, nu mai participă la activități preferate.
• Schimbări mari de somn sau alimentație: insomnie, supraalimentare, lipsa poftei.
• Însușiri de depresie: tristețe profundă, plâns frecvent, lipsa speranței.
• Dezorganizare comportamentală: consum de droguri, consum exagerat de alcool, auto-vătămare.
• Dăruirea bruscă a obiectelor dragi — ca și cum persoana se pregătește să plece.
• Alte semne fizice: oboseală persistentă, durerile inexplicabile, neglijența față de igienă.

Dacă observi astfel de semne — la tine sau la cineva — nu aștepta să treacă. Cere sprijin. Discuția poate salva o viață.

Ce putem face pentru a preveni acest fenomen?

Pentru tine, drag(ă) adolescent(ă):

1. Vorbește deschis cu cineva de încredere (părinte, profesor, prieten, psiholog).
2. Notează-ți gândurile și emoțiile — uneori scrisul ajută să le scoți din minte și să le vezi obiectiv.
3. Găsește activități care îți aduc plăcere — muzică, sport, artă, natură.
4. Limitează consumul de substanțe și alcool — acestea pot agrava stările emoționale.
5. Construiește rețele de sprijin — prieteni, grupuri, cluburi școlare.
6. Învață strategii de coping: respirație adâncă, mindfulness, relaxare, pauze scurte de deconectare.
7. Evită izolarea completă — chiar și dacă nu îți vine să interacționezi, un mesaj scurt sau apel pot face diferența.
8. Fă un plan de siguranță — notează numere de sprijin, contacte utile, activități care mă pot calma.
9. Caută ajutor de specialitate dacă simți că nu te descurci singur(ă) — psiholog, consilier, linie telefonică de urgență.
10. Amintește-ți că sentimentele nu sunt permanente — ele pot fluctua, iar tu poți găsi sprijin și speranță.

Pentru familie, prieteni, profesori:

• Fii atent(ă) la schimbările de comportament ale adolescentului.
• Ascultă fără să judeci; nu minimaliza durerea — spune „vreau să te înțeleg” mai mult decât „îți vei reveni”.
• Oferă sprijin concret (să mergi împreună la consiliere, să verifici cum se simte periodic).
• Informează-te despre resurse locale și servicii de ajutor.
• Promovează un mediu sigur de comunicare, în familie și la școală.

Ce resurse și servicii există în Moldova

Dacă te simți copleșit(ă), ai gânduri de auto-vătămare sau pur și simplu vrei să vorbești cu cineva, există locuri și oameni care te pot ajuta.
Nu trebuie să treci singur(ă) prin asta.Chat anonim și gratuit cu psihologul 12plus.md
– Pe platforma 12plus.md poți scrie oricând unui psiholog.
– Discuția este confidențială, anonimă și gratuită.
– Poți scrie despre orice te frământă – emoții, relații, stres, probleme la școală, acasă sau cu prietenii.
– Accesează: www.12plus.md și intră în chat.Telefonul Copilului 116 111
– Serviciu gratuit și confidențial, disponibil zilnic între orele 09:00 – 21:00.
– Poți suna dacă te simți singur(ă), anxios/anxioasă, dacă ai conflicte în familie sau la școală, sau dacă ai gânduri negre.
– Discuția este anonimă și te poți simți în siguranță.
www.telefonulcopilului.md

Linia Verde pentru Prevenirea Suicidului 0 8008 8008
– Serviciu gratuit, confidențial, gestionat de specialiști în sănătate mintală.
– Poți suna pentru tine sau pentru cineva apropiat care are nevoie de sprijin.
– Program: luni–vineri, 10:00–20:00.

Serviciul de Asistență Psihologică de Urgență (112)
– În caz de urgență, poți apela 112 și solicita asistență medicală sau psihologică.

Centre de sănătate mintală (în fiecare raion)
– În cadrul sistemului de sănătate publică, există centre unde poți primi consultații gratuite de la psihologi și psihiatri.
– Poți merge cu un părinte sau, în unele cazuri, și singur(ă), dacă ai peste 16 ani.

Psihologul școlar
– Fiecare școală ar trebui să aibă un psiholog. Nu te teme să-i scrii sau să-i vorbești. Rolul lui este să te asculte, nu să te judece.

10 septembrie nu este doar o dată în calendar — este un prilej de reflecție și acțiune. Dacă simți că povara emoțiilor devine grea, nu trebuie să duci totul singur(ă). A cere ajutor e un semn de putere. Ai grijă de tine!