Monitorizarea adolescenților – provocarea părinților

Copilul dumneavoastră a crescut deja și sunt din ce în ce mai multe activități la care nu mai participați. Treptat vă dați seama că ştiţi mai puține despre ceea ce îi place și planurile sale. Chiar dacă are nevoie de mai multă intimitate, aceasta nu înseamnă neapărat că ar avea ceva de ascuns. Se maturizează și toate acestea sunt absolut firești pentru vârsta lui.

Este necesar să-l controlez? Care ar fi limitele acestui control? Ce presupune monitorizarea? Ce fac dacă nu respectă regulile?

Vom încerca mai jos să răspundem la aceste întrebări.

Ce presupune monitorizarea?

Monitorizarea îi permite adolescentului o doză suficientă de autonomie prin care învață și se pregătește de viața de adult. Rolul părintelui este de a găsi un echilibru între libertate și control.

Iată informația pe care o puteți deține monitorizând comportamentul adolescentului:

  1. unde merge când iese din casă;
  2. cu cine își petrece timpul;
  3. când și cu cine se întoarce acasă;
  4. cât timp petrece în fața televizorului sau pe internet.

Câteva lucruri care rămân la discreția adolescentului dacă să le împărtășească sau nu cu dumneavoastră:

  1. despre ce discută cu prietenii săi;
  2. cu cine a dansat la petrecere;
  3. ce are în geantă;
  4. ce scrie în jurnal etc.

Adolescenții au în continuare nevoie de grijă, dragoste, respect și atenție. Este important să petreceți timpul împreună, să comunicați frecvent, să aibă posibilitatea să apeleze la ajutorul dumneavoastră indiferent dacă e noapte sau zi.

Ce să faceți dacă adolescentul a încălcat regulile stabilite?

Regulile, consecințele și excepțiile de la reguli se pun în discuție cu toți membrii familiei și se negociază dacă este cazul. Astfel, adolescentul știe deja la ce să se aștepte dacă nu le respectă. Limitele sunt absolut necesare însă ele nu trebuie să fie în detrimentul sănătății și  integrității sale fizice și psihice.

Deseori este suficient ca adolescentul să fie lăsat să suporte consecinţele fireşti. Ştim că în calitate de părinte încercaţi să-l protejaţi şi poate că au fost şi cazuri când aţi acceptat să-l “acoperiţi” cu o minciună la şcoală. Totuşi, fiind nevoit sa se confrunte cu aceste consecinţe va învăţa cât de importante sunt regulile. În cazurile în care această strategie nu funcţionează, îi puteţi da o responsabilitate în plus pe lângă cele pe care le are sau să-i limitaţi, de exemplu,  accesul la calculator pentru o săptămână. Indiferent ce alegeţi, aceasta se aplică pentru o scurtă perioadă de timp. De obicei, până învaţă să respecte regula.

Totodată, dacă încrederea în el are de suferit, atunci pentru o anumită perioadă puteți acorda mai multă atenție monitorizării.

Controlul, chiar dacă vă oferă informația deplină despre tot ce face el, împiedică maturizarea. Respectiv, adolescentului îi va fi mai greu să facă alegeri potrivite iar conflictele se vor intensifica. Dacă unica modalitate de a câștiga autonomia va fi prin evitarea comunicării cu dumneavoastră, atunci s-ar putea ca această opțiune să fie aleasă într-un final. Controlul parental își lasă amprenta și asupra stilului de relaționare a adolescentului cu ceilalți, capacității de a se angaja în relații sănătoase mai târziu și de a adopta comportamente pozitive în relație cu propriii copii.

Prea multă libertate strică? Dacă aceasta înseamnă să nu-i oferiți ajutorul crezând că este suficient de mare deja, să nu cunoașteți cine sunt prietenii săi, cum petrece timpul liber, cum se simte, ce se întâmplă la școală și multe alte lucruri din viața de zi cu zi a adolescentului, atunci răspunsul este DA. S-ar putea ca acest stil să vă permită și dumneavoastră suficientă libertate pentru a vă implica mai mult la serviciu și pentru viața personală. Cu toate acestea,  consecințele pe termen lung sunt mai mult negative, astfel adolescentul poate deveni depresiv, să sufere de complexul de inferioritate și respectiv să aibă relații conflictuale cu ceilalți.

Relația cu adolescentul în această perioadă suferă o reconstruire la care sunteți ambii nevoiți să vă adaptați. Marele secret constă în comunicare și mediul calm, unde fiecare este acceptat și apreciat.

*Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Cultivarea participării adolescenților în activitățile de familie” cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNICEF-Moldova.

LEAVE YOUR COMMENT

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Loading...