Probabil ai auzit de nenumărate ori fraza „Fumatul dăunează grav sănătății” fie în spoturi publicitare, pe afișe sau pe ambalajele produselor din tutun. De cele mai multe ori, aceste mesaje sunt însoțite de imagini dure, care par desprinse dintr-un film de groază. Tocmai din cauza repetiției, ajungem să nu le mai acordăm atenție. Ni se par banale, moralizatoare sau impuse. Reacțiile sunt previzibile: un zâmbet ironic, o mimică crispată, un oftat sau pur și simplu indiferență. Din păcate, imaginile și mesajele sunt reale.
Există lucruri despre fumat care sunt mai puțin cunoscute. De exemplu, expunerea pasivă la fumul de țigară provoacă anual aproximativ 65.000 de decese în rândul copiilor. Jumătate dintre consumatorii de tutun mor, în medie, cu 16 ani mai devreme decât nefumătorii, iar 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat.
În Republica Moldova, fumatul este tot mai prezent în rândul copiilor și adolescenților. Potrivit datelor statistice ale Ministerului Sănătății pentru anii 2024-2025, peste 19% dintre minorii cu vârsta de peste 13 ani folosesc produse din tutun. 21% consumă țigări electronice și produse de tutun încălzit, iar 32% dintre adolescenți au încercat cel puțin o dată țigarete electronice.
Aceste cifre pot părea, la prima vedere, simple statistici. În realitate, ele vorbesc despre o dependență care se instalează lent și aproape imperceptibil, devenind o adevărată „lesă invizibilă” care se fixează treptat asupra organismului uman, mai ales în adolescență – o perioadă în care corpul și emoțiile sunt încă în dezvoltare.
Atunci când apare intenția de a fuma sau dacă fumatul face deja parte deja din rutină, este important să existe momente de reflecție. Câteva întrebări simple care pot ajuta la conștientizare sunt următoarele:
– Unde fumez?
– Când fumez?
– Cât de des o fac?
– Pot înlocui fumatul cu altceva?
Răspunsurile pot scoate la iveală tipare bine cunoscute și pot deschide drumul spre alternative. Renunțarea la fumat are mai multe șanse de reușită atunci când motivația este personală, nu impusă. Alegerea de a renunța devine astfel un exercițiu de autonomie și putere personală. Printre motivele care pot susține această decizie se numără un aspect fizic mai sănătos, o respirație mai ușoară, lipsa mirosului neplăcut, performanță sportivă mai bună și economisirea banilor.
Pofta de a fuma apare în valuri și durează, de obicei, între 5 și 10 minute. În aceste momente, pot fi utile tehnici simple: distragerea atenției prin muzică, mers pe jos, jocuri sau activități sportive, exerciții de respirație (precum tehnica 4-7-8) sau părăsirea locului în care se fumează. Fumatul este adesea asociat cu relaxarea sau socializarea, însă aceleași stări pot fi obținute și prin activități care oferă satisfacție reală, cum ar fi hobby-uri creative, sport sau timp petrecut în medii sigure.
Presiunea grupului este un alt factor important. Refuzul nu trebuie explicat sau justificat. Un „nu” spus calm și ferm este suficient. Chiar dacă unele relații se pot răci, acest lucru poate deveni un indicator al respectului și susținerii reale. Adevărata maturitate înseamnă, uneori, capacitatea de a spune „nu”.
Renunțarea la fumat în adolescență este un act de autonomie, curaj și maturitate emoțională. Pentru a depăși dependența, sprijinul emoțional este esențial. Psihologii din echipa Chat 12plus încurajează adolescenții să vorbească despre dificultățile lor și să ceară ajutor atunci când au nevoie. Comunicarea este anonimă și confidențială, iar platforma este disponibilă pe site-ul www.12plus.md, precum și pe rețelele de socializare Facebook și Instagram.
Leave feedback about this